adulmeca-ma

cu narile ce inspira ceata din jurul tau.
cu glasul imbibat cu sunete de dor.
cu dintii gata sa imi sfarame fiinta.
cu mainile transpirate de atata asteptare.
cu punctele de suspensie.
vad un 2 scurs care se tot sterge pe aici prin univers.
un 2 pentru ca am invatat sa asteptam din ce in ce mai putin in ultimele zile.
o lebada alba desenata de ea.
un 2 dorit.


mi-e atat de dor de tine.

2 zile

si am chef sa te cunosc. sa imi vad strainul asteptandu-ma in gara. sa ii vad chipul fericit ca si cum nu m-a mai vazut niciodata pana atunci.

sa ne recunoastem dupa haine ca atunci candva, intaia data, sa il mint ca pasii imi coboara din alt vagon, sa ii miros nerabdarea si sa dansez pe scena ei, sa il ametesc in bataia unui vant singuratic de toamna, dar sa il intreb de ce nu mi-a adus iarna...

-hei, strainule, ce cauti aici?

-te caut pe tine probabil...

-pe mine?dar eu nu te cunosc!

-si atunci tu ce cauti aici?

-eu imi caut viata...

si-apoi sa ii dau mana, sa ii sar in brate, sa ii provoc hernie sufletului sau, sa ii cocosez iubirea si sa i-o duc la fizioterapie pentru a i-o reface si pentru a i-o cocosa la loc, sa profit de amnezia lui de moment si de timiditatea unui strain care imi va fi toata viata!

http://www.youtube.com/watch?v=ucQR_F4bFaI&feature=related

my stranger, i'm coming home!

Slideshow

The Dance of Our Hearts Slideshow 

Din pacate nu am reusit sa pun video asa ca dati click pe link.

usa catre nicaieri

Silvyox scrie pe bilet.Ce-o insemna asta?Incep sa deschid usa dupa usa pana nu mai am ce sa deschid...intr-un final am ajuns pe o campie inflorita.Totul e frumos...totul e magic, toate abuza de libertate.Ceva lipseste insa, probabil raiul este incomplet.Zabovesc sub un pom...o coroana imensa de un verde viu.Inconjurat de caprioare dorm sub al cerului albastru.Oare o voi mai vedea vreodata?DA imi zic in gand si fug spre usa pe care am iesit.Este inchisa...oare ce sa fac?Inchid ochii si ma gandesc la ea...fata pura ce imi dezmirda neuronii.Gandindu-ma la ea apas clanta si usa se deschide...ma avant in intuneric.

gura de elixir

Patrund incet in camera cu sticluta in mana.Simt bataia vantului prin obloanele rupte de intuneric.Incerc sa vad ceva dar e in zadar.In mana stanga am sticluta iar cu dreapta incerc sa ma orientez sa nu ma lovesc de lucrurile ascunse de intuneric.Nu reusesc.Ma lovesc cu piciorul de o masuta.Durerea ma patrunde in toate cotloanele interiorului meu.Ma ridic si continui spre "nu stiu unde".Te simt aproape si asta e tot ce ma face sa continui sa merg.Ajung in fata unei usi...asta disting pipaind cu mana.O iesire imi zic in gand.Imping usa, aceasta deschizandu-se cu un scartait prelung.E la fel de intuneric.Nu stiu ce sa fac.Sunt prea slabit sa mai continui.Ma prabusesc.Inca imi simt durerea ce zace in picior.Deschid sticluta si incep sa beau cu o pofta nebuna.Gustul de salcam imi inunda interiorul, iar mirosul de tei imi scalda narile.Incep sa vad prin intuneric.Totul pare sa aibe sens acum...E ciudat.Sa fie oare elixirul despre care am citit candva?Dau pe gat toata sticluta.Acum nu numai ca vad prin intuneric ci imi apar imagini ce nu le-am vazut niciodata, ganduri nebanuite, taine ascunse si in sfarsit vad drumul parca lumiat de 100 de felinare.Stiu ce trebuie sa fac acum...stiu unde trebuie sa ajung.Sunt in fata altei usi pe care o deschid.Camera este la fel de luminata ca cealalta.Gasesc pe o masuta un bilet.Il deschid...

Jurnalul unui vanator

Buna dimineata Eu.

Astazi am de gand sa o iubesc mai mult, sa las loc pe spate de infipt gheare, lac pe gat pentru sfasiat cu dintii, maini pe care sa mi le poata rupe, ganduri sa imi zboare, aripi sa cante, sunet sa vada si lumina sa asculte.

De ce oare sa nu las creatura sa ma devoreze?

Ce as fi oare fara ea?Un vanator uitat de lume, fara vanat si gonaci.

Nopti fara vise...amoruri nestinse si ea...ce doarme somnul trezirii mele din trecut.

De-ar fi sa dorm, sa dorm cu ea.

De-ar fi sa iubesc, sa o iubesc pe ea.

Cui oare sa ii lasi mostenire inima si mainile si gandurile si tot...

Vreau sa imi chem gonacii sa urmareasca prada si sa o trimita spre mine.

Sa tintesc si sa trag glontul izbavirii vietii ce ne lipseste.Sa fac ca glontul ala sa treaca prin creatura, prin pomi, prin aer, prin soare lasand sa imi cada in brate prada ce o astept de atata timp.Glontul am sa il pastrez mereu ca simbol al captivitatii tale.Vino bestie de ma ataca...sunt pregatit pentru orice.Iar de voi da gres infruptate din lesul meu ca si cand nu e decat o bucatica, savureaza sangele si lasa-l sa iti ajunga in vene, inspira ultima suflare sa ajunga in plamani.Nu imi e frica.De vei face asa...voi trai prin tine.

P.S.    Prin testament iti las viata...marimea xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxl...

Daca te-ai imbraca cu viata mea...ce marime ar fi?

Ce marime ar avea viata mea pentru tine? S, M, L?O marime mai mare ar fi mai adecvata pentru ca poti pune in ea tot ce iti lipseste.

In buzunarul de la piept poti pune inima mea, ca sa fie mai aproape.

In buzunarul din dreapta poti pune gandurile mele pentru ati fi la indemana.

Sa te acoperi cu ea cand vine prima ploaie de vara si sa ramai cu ea si pentru ultima...insa nu uita.O ploaie nu vine niciodata singura...ai grija de viata mea.

Cu bagajele in spate alergand spre tren...

- Da-mi si mie o sacosa , spuse ea.

- Ma descurc , se incapatana el.

Bagajele erau grele, cei doi extenuati si drumul parca nu se mai sfarsea.

- Mai avem putin pana la metrou.

Coborau scarile tarsaind rotile pe fiecare scara , acesta din urma scotand un sunet puternic.Ce ne pasa ca se uita lumea la noi.Eram fericiti...mai aveam o zi...

Stiam ca ziua ce urma ne va despartii pentru o perioada de timp nedefinita.Era foarte cald, imi transpirase tricoul insa ea era pura, stralucind in lumina soarelui.Nu as putea nicicand sa mi-o imaginez alfel.

Intr-un final am ajuns in gara, m-am urcat in tren lasandu-mi bagajele si ocupandu-mi locul dupa care am coborat.Ma privea fix...simteam teama din ochii ei insa ea nu vedea durerea din inima mea.Era o durere surda, o durere ce nu te lasa sa te gandesti la altceva.Era timpul sa ma urc in tren...am privit-o, am sarutat-o apoi am luat-o in brate soptindu-i la ureche ca o iubesc.M-am urcat in tren uitandu-ma prin geamuri la ea in timp ce strabateam codiroul ce parea tot mai lung.Am ajuns intr-un final la locul meu.O vedeam pe geam.Lacrimile incepeau sa ii curga.Ale mele erau stapanite cu greu,Trenul pleaca si ea ramane pe peron...durerea surda devine insuportabila.3 sferturi din mine au ramas acolo pe peron.Lacrimile navaleau pe fata mea, noroc cu sapca ce mi le ascundea.

M-am trezit brusc si am vazut-o langa mine...era ea...copilul pur, fata-i fina, ochii inchisi ce nu pareau sa stie ce e in sufletul meu, somnul adanc in care era cufundata imi transmitea o anume liniste.

Copilul deschise ochii , sopti"neatza puiu" si ma lua in brate zambind.

Iubito...azi mergem in parc sa te joci cu baloanele...

absenta

caci prin absenta am inceput sa ne cunoastem... cand nu ne aveam decat prin cuvinte si prin transpiratia gandurilor transmise in cablurile arzand... si ca atunci nu mai exista nicio curiozitate.

mi-e dor de asteptarea aceea pana sa te vad, dar nu as vrea-o inca odata. mi-e dor de privirea ta de atunci, de zambetul timid, de copilariile cu care ne umpleam ziua. dar astazi culorile au alt ras si zilele sunt pompate cu aer cules de la fiecare anotimp in parte. nici nu stiu de ce acum. nici nu stiu de ce astazi.

diminetile imi erau imbibate cu prezenta ta. si le storceam de fiecare sarut pe care mi-l dadeai. le storceam cu sete de prima atingere de mana a fiecarei zile si de sovaiala inlocuibila a ochilor tai. capul care imi cauta caldura sanului si picioarele care se rostogolesc peste mine. buzele zemoase amortite sub intunericul noptii.lumina ochilor tai si explozia corzilor mele vocale care iti urau :,,buna dimineata!". alintarea dulce si intensa a pielii care iti cerea mangaierea.

si o continuare va exista altadata...

O vara de vis

Aproape 5 zile pana cand ma voi simti cu adevarat liber, cand voi putea spune lucrurilor pe nume, cand imi voi putea strange iubita in brate si voi privi adanc in ochii ei spunandu-i:"iubito, am ajuns!hai sa ne facem de cap".Astept clipa asta de mult timp, atatea planuri ptr vara asta, atatea ocazii.In sfarsit vom putea sta linistiti la umbra, fara griji, fara probleme...doar tu si eu.

ying yang

incep printr-o scurta descriere a ying si yang: - TU- si - EU-
suntem precum ying si yang, precum adam si eva, precum cerul si stelele.
vad in tine ce nu am vazut in nimeni niciodata, vad in tine viata si lipsa pacatului desi pacatuiesc.

Un dor nestins,amor aprins,cazand in vis...

Stau si ma gandesc ca au ramas cateva zile pana te voi cuprinde in brate si iti voi spune: "Inger nebun...sunt aici".Imi e greu dar asa cum imi spui tu...candva ne lipseau aceste 10 zile,candva stiam sau mai bine zis nu stiam cand iti voi revedea vapaia din ochi, nu stiam ce miros are pielea ta, ce gust au buzele tale, ce farmec ascund sanii tai.Tanjesc...tanjesc dupa o clipa cu tine, cu noi, cu...tot.Sunt aruncat intr-o mare de nisip in care nu am colac de salvare, nici short, nici valuri, nici vise.Simt nevoia sa te ating, sa iti vad chipul transpirat in lumina lumanarilor parfumate ce ne inconjoara, mirosul de pepene parjolit de focul amorului nostru si taci,astepti,simti tot ce iti transmit;vrei,accepti,starnesti in mine tot ce ai nevoie pentru a trai,pentru a visa,pentru a lupta cu distanta;cateodata simt ca nu mai pot, simt ca ma inec in marea de nisip, ca incep valurile de nisip sa vina peste mine,shortul sa se umfle de briza marii, si cand cred ca nu mai e nici o scapare, vad un colac de salvare aruncat de cineva...erai tu uitandu-te fix la mine si spunandu-mi: "Salveaza-te sa ne salvezi cand salvarea va fi singurul lucru de care vom avea nevoie".

Strazi de poveste invelite in trairi

Mi-ai spus candva ca esti innebunita dupa strazile din TK, ca iti plac ca sunt tacute...dar sa stii ca nu sunt deloc tacute.Cand mergeam pe ele imi sopteau: "tine-o de mana", "sarut-o", "ce bine va sta impreuna".Zambeam si le multumeam, dar mai presus de asta le eram recunoscator ca ne vegheau drumul spre casa.Pomii sopteau printre frunze, asfaltul facea valuri impingandu-ma langa tine, pietrele se dadeau la oparte sa trecem, iar becurile ne urmareau cu lumina ca niste reflectoare pe o scena imensa.Unul dintre ei mi-a spus odata: "Ai grija de ea, ingerii se gasesc foarte greu.Esti un norocos ca o ai".Sper ca ne vom obisnui si cu stada pe care vom locui, sa aibe copaci care soptesc si pasari care ne barfesc...dar niciodata sa nu uitam de copacii din TK care dupa ce vom pleca de aici vor ajunge din copaci soptitori...copaci povestitori.Vor ajunge sa ne povesteasca plimbarile.Dar pana atunci iti voi face cunostinta cu ei AGAIN AND AGAIN, noapte de noapte pe strazile pustii din Techirghiol...

Un drum de aur cu un inger de paza

De ceva vreme am realizat ca persoanele din jurul tau iti schimba mai mult sau mai putin viata sau au macar un rol important in evolutia destinului tau.Exista o persoana in viata mea are mi-a schimbat radical viata, m-a sprijinit cand era cel mai greu, mi-a fost alaturi mereu si mai presus de toate e langa mine acum si va fi pentru totdeauna,Am pornit pe un drum poleit de sentimentele si trairile EI, un drum parcurs parca cu mai multa usurinta, cu o oarecare siguranta si cu multa truda pentru ce urmeaza...dar merita, stiu ca merita, sunt convins de asta, mi-a demonstrat de nu stiu cate ori ca merita orice sacrificiu.Ea este acea persoana care te scoala din morti, care te invata sa traiesti, sa iubesti si te trage dupa ea pe un nor unde iti e atat de bine incat nu vrei sa treci de pe un nor pe altul.O persoana care a facut pentru mine mai multe decat au facut toate celelalte persoana la un loc x 1000.O iubesc din tot sufletul meu marit pana la extrem de sufletul EI, o EA care ma face sa visez atat de departe cum nu credeam vreodata ca pot visa, o EA care ma face sa tresar ori de cate ori se gandeste la mine, EI careia ii datorez totul: visele, emotiile, trairile, viata.EI-EA----> UN INGER...

spirala

cand s-a picurat primul strop in care cenusa de altadata invelea un organism, atunci aflasem ca era vara din nou. cand nimic altceva nu conteaza decat ce este acum, atunci mi-am dat seama ca a trecut un an. o dulce-amaruie amintire de la o vara trecuta... de la raurile de cicatrici ramase care acum isi iau zborul si isi contesta existenta... un vis urat finalizat in clipe de dor, in smoala arsa pe pielea unor prosti... o lacrima pierita in infern si ramasa definitiv acolo sa arda... un bumerang de explozii de stari neintrerupte ce contureaza si umplu prezentul... un maxilar smuls din capul timpului si trimis departe... un zambet dizolvat in mii de coordonate si o imbratisare eterna insirata pe o abscisa ce parcurge universul...un strigat uitat si un urlet care l-a inlocuit... o amintire epuizata. un erou si o doza de h(eroina). un sarut ce isi parcurge un ciclu de viata ca sa imbatraneasca pe buzele lor si apoi sa invie tot acolo. un sarut venit din stomacurile lor fierte si crude si pline de libelule ametite.

o linie trasa!

Cu dreptul in fata.

Vreau sa incep spunand ca astazi am inceput sa pasesc pe un nou drum, unul mai bun(sunt convins), mai mai sigur si sper eu fara denivelari, cat mai neted cu putinta dar nu am uitat de o pers f speciala pe care am luat-o cu mine pe acest nou drum, sa ne facem un rost, sa ne netezim calea si nu in ultimul rand de a asigura un drum extraordinar pentru cei ce vor urma.Am inceput cu dreptul zic eu, o zi dragutza, calda...din mai multe puncte de vedere, verde...asa cum imi place de la un timp si relaxanta datorita mie.
Voi face tot posibilul sa nu ne abatem de la acest drum, sa mergem cat mai mult pe el pentru ca este un drum lung, un drum care iti ofera din ce in ce mai multe placeri, mai multe bunatati si foarte multa speranta pentru ce vei dori as faci mai departe.
La un moment dat vorbeam de o persoana foarte speciala, careia ii sunt dator vandut pentru ce a facut si face in continuare pentru mine.Voi incerca sa fac si eu din ce in ce mai multe pentru ea si pentru noi si cand spun noi nu ma refer doar la cele 2 persoane.

umbra unei umbre...

Sa incepem prin a spune ca viata unei umbre nu este deloc usoara, ba din contra este chiar foarte dificila.O umbra trebuie sa accepte multe neajunsuri si multe mofturi din partea altora, sa nu aibe incredere si sa nu fie stapan pe ce poate face, dobandi, experimenta si mai ales o umbra nu poate inainta cu capul sus niciodata.

Pe de alta parte asa zisa umbra(shadow) tine loc de complexul inexistent al fiecaruia, care odata hranit pune stapanire pe tine si nu te mai asa sa izbutesti sa faci nimic, ca sa nu mai vorbim ca nu mai ai incredere in tine nici sa treci strada.

E timpul ca aceasta umbra sa dispara, sa invatam sa fim singuri si cand vorbim de noi insine sa nu folosim pluralul, iar cand vine vorba de incredere, sa stii ca poti muta muntii din loc daca vrei, dar daca esti destept ii lasi acolo ca nu te deranjeaza cu nimic.

Hai sa incepem sa avem incredere in ce putem face, complexele sa dispara ptr ca nimeni nu e mai presus de nimeni, toti suntem oameni, toti avem calitati si defecte, dar sa nu uitam ca defectele pot deveni mai tarziu calitati.Eu unul vreau sa scap de aceste complexe si de pluralul persoanei mele, un plural care ma include dar in acelasi timp ma si exclude, hranindu-se astfel din mine si facandu-ma sa fiu umbra umbrei.

De ce sa fiu umbra unei umbrei si pana la urma de ce sa am o umbra.M-am saturat, vreau ca pluralul sa il folosesc doar cand mai exista o persoana, nu un complex.

A New Era Has Begun...

Clopotei de lacramioare

Lacramioara reprezinta puritatea, o floare la fel de frumoasa ca si povestea ei.Cunosc pe cineva care iubeste lacramioara, e floarea ei preferata.O persoana careia i-as da toate lacramioarele din lume, o persoana care face ca celelalte flori sa paleasca in fata ei, un suflet pur ca cel al lacramioarei.Da...lacramioara are suflet, cititi povestea ei si va veti convinge.

P.S. O lacramioara sacra doar pentru tine...sa ti minte asta.

simt miros de summer...

A venit vara...simti mirosul imbietor de iarba proaspat taiata, simti aerul curat dupa ploaie, simti cum caldura patrunde in maruntaiele tale.Se anunta a fi o vara fierbinte, care te face sa delirezi, sa lenevesti, sa o iubesti.Nu ai cum sa nu iubesti vara, nu ai cum sa nu te bucuri de frumusetea ei cand se daruieste si iti ofera tot ce are ea mai bun.Daca ai avea o vara ca a mea cu siguranta ca ai fi cea mai fericita persoana din lume.E fantastic...sa ai o vara doar a ta.EU AM VARA MEA...pe care o voi pastra mereu.Sunt stapanul verii, ea e viata mea.O vara plina de vise, plina de tot ce poate fi mai frumos, o vara de neuitat...sunt sigur.M-am nascut cu vara, am crescut cu vara, imi voi trai viata alaturi de ea si voi muri alaturi de ea.Fiecare are vara lui...trebuie doar sa ii spuna da.SPUNE DA...SI AI VARA TA!

ziua oarecare in care imi e dor de tine

chiar daca astazi mi s-au despicat nervii pe o raza sufiecient de mare incat sa mi-i auda si norii, chiar daca mi-au inotat talpile in ploaia rece de afara, chiar daca m-am dus degeaba la facultate, chiar daca probabil voi raci cat de curand, chiar daca am injurat si mi-am incalcat promisiunea( lucru pentru care imi cer iertare), chiar daca am fost si in victoriei degeaba si m-am udat si mai mult, chiar daca nu ne-a plouat doar pe piele, chiar daca a fost reteta pentru o zi proasta dintre acelea clasice, chiar daca n-am zambit decat de doua ori pana acum, chiar daca as fi vrut sa ma urc si eu in tren de dimineata, chiar daca n-am putut, chiar daca nu voi putea nici maine...

...stiu, ca soarele tot exista si tot ne-a rasarit si astazi si noua, dar ne-a rasarit si pe noi...stiu ca norii si-au descarcat oful noua, pentru ca si noi ni le descarcam lor...stiu ca talpile mele vroiau sa invete sa inoate in ploaie...stiu ca AZI m-ai trezit TU( si asta este o dorinta indeplinita)...stiu ca imi va trece...stiu ca nu voi mai injura...stiu ca m-am uscat si stiu ca am vazut un anume afis la metrou...stiu ca orice galeata de ploaie aruncata si pe suflet este de fapt ca sa ne trezeasca si sa ne ajute sa inotam prin cascade...stiu ca o reteta nu trebuie sa fie mereu respectata in totalitate( asa cum mi-ai spus tu de curand)...stiu ca ziua inca nu este terminata si voi zambi de atatea ori...stiu ca ma voi urca in trenul meu intr-o zi a noastra...stiu ca voi putea atunci si ca pot si acum, pentru ca te am si pentru ca "this is the beginning of everything"!

your friend the wind, will say she loves you!

tata peste toate...

Hidden Alley

o postare tarzie, un roman de care nu stie, un drum pe care am pornit amandoi si totusi al meu va fi cel mai greu.Un drum care ma face foarte curios avand in vedere miza care este in joc, "reputatia" si mai ales destinul unei persoane este in mainile mele.Voi avea grija sa nu fie patat ci protejat si cand va fi mai greu sa il ascund cum pot eu mai bine ca sa nu fie gasit si agresat.Ma intreb cateodata daca e bine ca am facut aceste alegeri...si da, e bine, sunt sigur ca e bine pentru ca am ales cu sufletul, cu inima deschisa pentru verile toride in care vom sta nepasatori, iernile pe care le vom petrece in casa la caldura sau pe munte in zapada, si ploile noastre care hranesc pamantul cu viata dezvelind un nou drum, o noua provocare.

P.S. Cu pasi rapizi spre un nou vis...

multumesc dna. profesoara...

am nevoie sa scap de aici pentru o perioada.sunt chestii de care sunt satul, chestii de care nu vreau sa mai aud, persoane de care nu vreau sa mai stiu nimic.acum cateva zile facusem planuri "unde am pleca".As vrea sa fiu acum pe o insula pustie, un apus de soare, un cocktail si pe tine cu capul pe pieptul meu.Amandoi pierduti in zare, sa iti para rau cand soarele dispare si sa te incarci cand ploua.Oare cer prea mult?Oare voi trai vreodata chestiile astea?Am nevoie sa ma eliberez.Momentan voi pleca in alta parte, un loc unde ma simt foarte bine, un loc in care incep sa imi formez amintiri si unde s-a nascut persoana care m-a invatat din nou sa traiesc.Ma simteam pe bancile liceului...da...inca sunt la liceu.La liceul "My Desire" invat acum, sunt clasa a 11 si apoi urmeaza facultatea.Dna decan ma asteapta si acolo, dar sa revenim la oile noastre.insula ascunsa dincolo de nori si creste, dincolo de vise si amintiri, dincolo de...mare.Vreau sa simt oceanul, sa ma intep intr-o scoica si sa simt nisipul fin pe spatele meu, sa alergam de nebuni pe plaja in tp ce pescarusii ne privesc cu bagare de seama "astia nu sunt sanatosi".Visez dar visez ca sa se implineasca.Cred in visul meu, cred in visele noastre si mai presus de orice...

de parca tastele s-ar putea rostogoli pe autostrada sa iti arate cate ,,necuvinte" ( cum spunea Nichita Stanescu) simt pentru tine... de parca locul meu ar fi aici...

soarele imi rasare in brate cand esti langa mine... stelele verzi exista cand te vad de la pumnul de emotii pe care mi-l dai. ploaia imi curge printre coaste si cand ajunge pe un tesut incepe si sare si se transforma in licurici. fluturii din stomac joaca x si 0 prin acidul gastric si inoata innebuniti de prezenta ta. venele sunt toboganul tau. neuronii mei joaca twister cu ai tai pe terenul de baschet pe care ai jucat tu azi. vreau sa ma pierd printre sinapsele tale.

mi-ai promis ca vom culege papadie...:)

i agree with your terms of enjoying the rest of my life with

you! i sign.

just for tonight...

Impartind acelasi vis intr-un dans de tample.

...astept cu nerabdare clipa in care ma vei lua in brate, locul unde ma simt acasa, locul unde am linistea de care am nevoie, locul unde am nelinistea, trairea, senzatiile de entuziasm si sclipirea de emotie.Oare sunt nebun crezand asta?Nu sunt nebun, sunt doar beat.M-am imbatat din dansul tamplelor noastre care danseaza samba pe ritmuri de heavy metal si care reusesc sa ne faca sa ne intrebam: oare avem curajul sa privim dincolo de orizonturi, sa deschidem ochii ca si cand toti sunt orbi si tu vezi.Tu vezi, deci tu poti face tot ce iti doresti atata tp cat ceilalti sunt oribi.Incet...ritmul de heavy metal se opreste si ramplele incep sa valseze.Oare e normal?

E normal atata timp cat crezi ca e normal, iar daca tot nu te-ai convins...fredoneaza o melodie "dura" si vei vedea cum tamplele se vor izbi de ale ei si ii vei deschide si ei ochii.Priviti in departare, nimic nu va mai opreste...

O pagina de vis

Azi citim vise, a mai trecut o zi, mai dam o pagina, si inca una si tot asa pana ne indeplinim toate visele.E o forma de exprimare, o incercare de a-ti crea propriul viitor asa cum iti doresti, asa cum visezi sa fie si langa cine sa fie.

Hai sa spunem ca intr-o buna zi te trezesti dimineata si nu mai ai pagini de dat.Ar fi trist sa nu mai vise de indeplinit, sa nu mai poti spune...visez la...

O pagina data inseamna un praf de zane peste umeri si aripi de inger in spate cu care sa zbori spre un taram care iti ofera tot ce vrei si nu cere inapoi decat sa visezi.

Dimineata te trezesti, mai dai o pagina si iti petreci ziua in speranta ca a 2-a zi dimineata sa mai dai o pagina pana vei ajunge la stadiul de a spera ca vei mai avea pagini de dat.Pagini goale ce asteapta sa fie umplute cu vise implinite.Nu privi inapoi, da pagina...

The Summer Keeper...

...si incep sa iubesc vara asa cum nu am mai iubit-o pana acum.Summer mi-a intrat in suflet, imi circula prin vene si imi pocneste in tample.Odata iesita din mine se dezlantuie peste lume si fiecare persoana se bucura ca a venit vara, fara sa stie ca vara aceea este a mea, este eliberata de mine...o vara care traieste in mine si care iese o data pe an dezlantuindu-se si facandu-i pe toti fericiti.Un soare nebun care imi sta in zambet si o umbra care imi racoreste trupul, o caldura care ma face uman si o mare care ma spala de pacate...

Oare de ce e a mea?

Oare de ce o pot elibera?

Oare de ce pot face oamenii fericiti?

1.Pentru ca vreau si pentru ca pot.

2.Pentru ca sunt un zeu care are una din cele mai mari puteri, aceea de a face un om fericit.

iar apoi nu te mai las sa pleci.

tu nu poti strica nimic. nu stii ce inseamna sa strici ceva. ai construit atat de frumos alei si atat de solida este fundatia, incat nu poti sa le strici cu nimic. nici cu arme, nici cu un cuvant, nici cu o suflare, nici cu o greseala. terenul iti apartine. ti-am mai zis ca poti face orice cu el...dar vom face amandoi.

trage-mi venele in sus si discuta cu ele intre nori... plimba-le in corpul tau. apoi lasa-ma sa imi trimit atingerea la plimbare pe pieptul tau si sa imi iau venele inapoi. da-mi peste buze cand ti le cer si tine cu dintii de venele mele. adu-ma spre tine si ameteste-mi pasii.

lasa-ma sa iti spun un secret. DE NOI DOI NU MA MAI SATUR!

eu nu mai sunt la poarta. eu zbor in jurul casei ca un vultur care isi asteapta prada. te astept! riscul de a iesi afara stiind ca te voi prinde ti-l asumi tu!

tu esti dirijorul starilor mele. tu esti caramida senzatiilor mele. tu esti EKG-ul emotiilor mele. esti bataia aripilor la ceea ce odata se numea inima. acum s-a metamorfozat. e un cal cu aripi imense... e un balon explodat. e o picatura de ploaie umpluta cu dor. e un glob cu artere cantatoare. e un inger. esti o prada!

in noaptea asta ramai la mine!

Cui ii stric eu starea acum?

Cui ii stric eu starea acum?Cui i-as mai strica starea daca nu ai mai fi?Starea aia tot eu ti-o provoc, cu ajutorul tau si sprijinita de noi, cu gandul la baloane cufundate adanc in nori si copii cu lilieci in mana.

O zi cu multe stari, zile cu multe ganduri vom avea mereu...o lume a carei craiasa esti tu, o viata a carei scop esti tu si o infinitate de vise netopite si protejate de niste ganduri adanci care vor face mai tarziu diferenta intre noi si restul lumii.Pana atunci suntem doar 2 trecatori prin viata, care testeaza spatiul pentru ce urmeaza sa fie.Vise peste vise si stari peste stari pentru un vis al carui scop suntem NOI...2 idioti!

O lume intreaga plus un liliac...

O floare atat de speciala care te poarta spre taramuri "anormale".O casa cu prispa si-un miros de liliac, un copil care iti striga tati din poarta si care iti da un liliac sa il dai mamei sale.Il iei in brate si te duci spre prispa unde sotia te asteapta topita de dor...iti sare in brate si iti spune: "Bine ai venit iubitule."

Si chiar nu stii ce sa faci...sa ii dai ori copilul pe care il ti in brate, ori liliacul pe care il ti strans in mana.Stai putin pe ganduri si rostesti: "Bine te-am gasit iubito" , lasand copilul jos sa fuga la mami.Liliacul din mana il ascunzi la spate pentru ca acum strange in brate liliacul pe care si-l doreste atat de mult.Liliacul mamei nu se va vesteji niciodata, si nici nu isi va pierde mirosul.

toata lumea intr-un balon...

Imi e dor sa vad viata prin ochii tai, sa simt ca traiesc cand mor...sa simt ca am pentru ce sa traiesc.Vreau sa vad viata in coloritul ei natural, sa simt ca atunci cand sunt la pamant tu ma ridici si ma scuturi spunandu-mi: "Viata alaturi de mine e roz." Sa simt ca traiesc cu adevarat...sa ne indeplinim toate visele, sa vizitam Irlanda, Africa , California si cine stie...poate intr-o zi toata lumea intr-un balon!Just say: "UP"

floare de liliac

astazi imi lipseste curcubeul. acela care a existat atunci si care va exista mereu. acela care apare si dispare dupa cum ii dicteaza un aer inuman. curcubeul pe care l-am tinut in brate. curcubeul caruia i-a zburdat inima. curcubeul care exista printre pozele mele. curcubeul infumurat. curcubeul ametit. curcubeul din noiembrie. curcubeul de pe fotoliu. curcubeul care alerga mereu. curcubeul care la randul lui ma strangea in brate. curcubeul din amurg. curcubeul ploilor din strainatate. curcubeul amintirilor mele.

ce-i acolo nu va lua nimeni niciodata!

O zi cu ploaie ca-n povesti...

Afara ploua linistit, cateodata incepe din ce in ce mai tare, apoi revine la "stilul" domol.Se mai aude cate un tunet undeva departe...de parca ploaia este prezenta pe tot globul in acelasi timp.Daca e asa, ma intreb daca pot trimite mesaje cu ajutorul norilor...daca norii ar forma o retea de socializare cu oamenii de pretutindeni, sa poti comunica cu varul din Italia, cu matusa din Irlanda, sau chiar cu prietenii cunoscuti pe chat din Insula Capului Verde.Ar fi minunat sa trimiti un gand, sa te gandesti la ceva...si sa vezi pe cer o lumina care traverseaza cerul si dispare in zare, dupa care ploaia sa inceapa ca o confirmare:MESSAGE SENT!

mi-am uitat umbrela-n suflet!

cand ma gandesc ca in prima noapte ploua... tunetele zdruncinau cu putere norii din sufletul meu, iar fulgerele mi-au luminat pentru 3 ore si jumatate inima. tu erai acolo. altfel nu as fi stiut si azi ca in acel 13 septembrie magia exista si in picaturile de ploaie.

cine asculta povestile norilor cand ei se scurg? de ce promit sa nu mai joace in acelasi teren cu soarele, si la cateva zile se da un nou meci? de ce meciul se termina in curcubeie? de ce sa nu-i ascult cand ma asculta? cand sa iubesc ploaia mai mult decat acum cand el ma inseala cu ea? cum sa nu vorbesc cu norii cand isi trimit mesageri muti pe pamant?

mi-a fost atat de dor!

O vara intr-un balon.

Vreau sa stam o vara intreaga intr-un balon...sa ne ploua si sa scoatem apa cu galetile.O ploaie intr-un balon, vantul cald sa ne poarte unde vrea el pana ce spunem stop si ne salvam singuri existenta, scotand apa cu galeti fara fund si intr-un final inotand ca pestii!E trist, e frumos, e cum vrei tu...dar nu uita...pesti au libertatea de a inota in tot oceanul.Un inot lin, un stil de inot fuent iar cand simti ca nu mai ai aer...iesi la suprafata realizand ca esti inca om.Peste esti doar in balon...

prima si tot infinitul inainte!

au trecut atatea ploi... si vor veni de cel putin 1000 de ori inca pe-atatea. scurse sau nu din acelasi cer. cazute sau nu pe acelasi pamant.evaporate sau nu in acelasi univers. stoarse sau nu... spalate sau nu... cazute sau ramase suspendate acolo mai jos putin de nori.

este asteptare. garile nu comunica deocamdata. trenurile s-au ascuns pana cand cineva isi cumpara bilet. o bucurie absoluta este captiva si se catara pe franghia timpului sa iasa afara din mine. timpul o mai pune la incercare. iar si iar...

trei picaturi din prima ploaie de vara si-au luat cate o umbrela si s-au imprastiat intre nori. eu am pastrat inca umbrela noastra zburatoare, cerul, anti-gravitatia si cuvintele de atunci. si candva poate va fi si vantul bun sa incruciseze niste drumuri din nou!

"and all I can taste is this moment...and all I can breathe is your life!"

Azi te insel cu ploaia...

Azi ploua din nou...dupa ce aproape o saptamana a ploua zilnic.Cerul e noros si lipsit de culoare.Aerul este incarcat si umed.Incepe sa picure si treptat picaturile devin din ce in ce mai mari...ploaia ne prinde uitandu-ne unul la celalalt.Ploaia creste in intensitate, iar noi ne privim neincetat in tp ce ploaia ne aluneca orgasmic pe fata.Prin balti alergam unul spre celalalt cu cozi de apa in urma ca o turma de comete...ne imbratisam, ne sarutam inghitind apa de ploaie...pe fata ne curg siroaie...azi te insel cu ploaia!