duminică, 17 aprilie 2011

Impartind acelasi vis intr-un dans de tample.

...astept cu nerabdare clipa in care ma vei lua in brate, locul unde ma simt acasa, locul unde am linistea de care am nevoie, locul unde am nelinistea, trairea, senzatiile de entuziasm si sclipirea de emotie.Oare sunt nebun crezand asta?Nu sunt nebun, sunt doar beat.M-am imbatat din dansul tamplelor noastre care danseaza samba pe ritmuri de heavy metal si care reusesc sa ne faca sa ne intrebam: oare avem curajul sa privim dincolo de orizonturi, sa deschidem ochii ca si cand toti sunt orbi si tu vezi.Tu vezi, deci tu poti face tot ce iti doresti atata tp cat ceilalti sunt oribi.Incet...ritmul de heavy metal se opreste si ramplele incep sa valseze.Oare e normal?
E normal atata timp cat crezi ca e normal, iar daca tot nu te-ai convins...fredoneaza o melodie "dura" si vei vedea cum tamplele se vor izbi de ale ei si ii vei deschide si ei ochii.Priviti in departare, nimic nu va mai opreste...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu