au trecut atatea ploi... si vor veni de cel putin 1000 de ori inca pe-atatea. scurse sau nu din acelasi cer. cazute sau nu pe acelasi pamant.evaporate sau nu in acelasi univers. stoarse sau nu... spalate sau nu... cazute sau ramase suspendate acolo mai jos putin de nori.
este asteptare. garile nu comunica deocamdata. trenurile s-au ascuns pana cand cineva isi cumpara bilet. o bucurie absoluta este captiva si se catara pe franghia timpului sa iasa afara din mine. timpul o mai pune la incercare. iar si iar...
trei picaturi din prima ploaie de vara si-au luat cate o umbrela si s-au imprastiat intre nori. eu am pastrat inca umbrela noastra zburatoare, cerul, anti-gravitatia si cuvintele de atunci. si candva poate va fi si vantul bun sa incruciseze niste drumuri din nou!
"and all I can taste is this moment...and all I can breathe is your life!"
prima...si tot infinitul inainte!
RăspundețiȘtergere